Despre doliu. Un an din viaa lui Leon W. trateaza din perspectiva multipla psihologica, antropologica, liturgica i literara chestiunea rugaciunii de doliu, a "kaddish"-ului ca potenial element de unificare a religiosului i tradiiei, vazute din perspectiva modernitaii tîrzii. Pornind de la jurnalul de doliu al lui Leon Wieseltier, Kaddish, lucrarea surprinde mutaiile petrecute în sfera religiosului într-o lume din ce în ce mai desacralizata. Demersul se dorete a fi i o reconstituire a unei "biografii exemplare", urmarind avatarurile de natura psihologica i culturala survenite pe parcursul anului în care, conform credinei iudaice, autorul a inut doliu în urma morii tatalui sau.
"În Talmud gasim aceasta fraza: «Cînd moare un înelept, toi sînt rudele lui». Cu ea i-a început Leon Wieseltier textul pe care l-a scris la moartea maestrului sau, Isaiah Berlin. Contrariat de caracterul enigmatic i profund al acestei fraze, Mircea Mihaie a dedicat elucidarii ei o investigaie tulburatoare, la capatul careia aflam ce mai înseamna pentru omul modern sa ina doliul religios i rugaciunile de mîntuire pentru parintele sau mort. Pasiunea investigaiei îl ine pe cititor cu sufletul la gura, într-o situaie care ne va ine pe toi, la timpul potrivit, fie cu sufletul cernit, fie cu el trecut în/de bezna. Cînd moare un om, toi îi poarta doliul. Despre doliu este o carte superba, care ne privete cu insistena pe toi." (H.-R. Patapievici)