Alchimia fericirii, publicata în persana (Kimiyayi sa'adat), spre sfâritul vieii autorului, urmarete atenuarea tensiunilor dintre filosofii i misticii Islamului i scoate în evidena importana autodisciplinei i a ascetismului. Traducerea de faa are la baza traducerea publicata în 1910, în engleza de Claud Field (The Alchemy of Happiness) i este structurata în opt capitole, aproximativ egale ca întindere. Cartea de faa reunete o serie de interpretari ale unor pilde cu coninut religios evocate în Coran i ale unor idei exprimate de Mahomed, de ali profei sau învaati musulmani. Chestiunile abordate de Al-Ghazali aduc în prim-plan ideea unei viei religioase exemplare. Astfel, el prezinta mai multe sfaturi pentru musulmanii pioi. Raportul omului cu divinitatea, cu semenii sai, cu rudele apropiate, dar i implicaiile religioase ale instituiei casatoriei sau ale muzicii i dansului sunt printre cele mai importante subiecte din lucrarea lui Al-Ghazali. Sa tii, o, preaiubite, ca omul nu a fost creat în gluma sau la întâmplare, ci a fost facut întrun fel minunat i pentru un el înalt. Chiar daca nu a existat dintotdeauna, el traiete venic; i chiar daca trupul sau este slab i pamântesc, spiritul îi este mare i dumnezeiesc. i cu cât este mai ales subiectul cunoaterii noastre,cu atât mai mare va fi încântarea simita în studierea acestuia; de exemplu, near face mai multa placer sa tim secretele unui rege decât daca am afla secretele unui ministru. Vazând ca Dumnezeu este cel mai înalt obiect posibil pentru cunoaterea noastra, cunoaterea Sa trebuie sa ne daruiasca mai multa desfatare decât oricare alta.