Nimeni nu tie sigur daca amintirea lui Newton despre mar a fost corecta, dar perspectiva lui aceasta este. Filosofii au crezut înca de la greci ca micarea "naturala" a stelelor, planetelor, Soarelui i Lunei este circulara. Kepler a stabilit ca orbitele sunt de fapt eliptice, dar a crezut ca micarile planetelor este dictata de catre o "fora divina" emanata de la Soare, iar Newton i-a dat seama ca aceeai fora care face ca o piatra aruncata sa cada înapoi pe Pamânt, ine i planetele pe orbita Soarelui, i Luna pe orbita Pamântului.
În 1687, Isaac Newton a publicat Principia, în care face ipoteza legii patratelor inverse a gravitaiei universale. Aplicarea legii gravitaiei lui Newton a permis obinerea multor informaii detaliate pe care le avem despre planetele din Sistemul Solar, masa Soarelui i detalii despre quasari; chiar i existena unei materii întunecate se deduce din legea gravitaiei lui Newton. Dei nu am calatorit pe toate planetele i nici pe Soare, cunoatem masele lor. Aceste mase se obin prin aplicarea legilor gravitaiei la caracteristicile masurate ale orbitei. În spaiu un obiect îi menine orbita datorita forei gravitaionale care acioneaza asupra ei. Planeta orbiteaza stelele, stelele orbiteaza în centre galactice, galaxiile orbiteaza un centru de masa în grupuri i clusterele orbiteaza în superclustere.