Mondadori Store

Trova Mondadori Store

Benvenuto
Accedi o registrati

lista preferiti

Per utilizzare la funzione prodotti desiderati devi accedere o registrarti

Vai al carrello
 prodotti nel carrello

Totale  articoli

0,00 € IVA Inclusa

O introducere la nivel fenomenologic, cu un aparat matenatic minimal, în mecanica cuantic. Un ghid pentru cine dorete s îneleag cea mai modern, mai complex i mai neconform disciplin fizic, un domeniu care a schimbat fundamental percepiile oamenilor de tiin despre Lume.
În 1900, Max Planck a introdus ideea c energia este cuantificat, pentru a obine o formul la energia emis de un corp negru. În 1905, Einstein a explicat efectul fotoelectric postulând c energia luminii vine în cuante numite fotoni. In 1913, Bohr a explicat liniile spectrale ale atomului de hidrogen, din nou prin utilizarea de cuante. În 1924, Louis de Broglie a prezentat teoria sa a undelor de materie.
Aceste teorii, dei de succes, au fost strict fenomenologice: nu a existat nicio justificare riguroas pentru cuantificare. Ele sunt denumite colectiv ca vechea teorie cuantic.
Expresia "fizica cuantica" a fost folosit pentru prima dat în lucrarea lui Johnston: Universul lui Planck în lumina fizicii moderne.
Mecanica cuantic modern s-a nscut în 1925, când Heisenberg a dezvoltat mecanica matriceal i Schrödinger a inventat mecanica ondulatorie i ecuaia Schrödinger. Schrödinger a demonstrat ulterior c cele dou abordri au fost echivalente.
Heisenberg a formulat principiul su de incertitudine în 1927, iar interpretarea de la Copenhaga a aprut în aproximativ acelai timp. În 1927, Paul Dirac a unificat mecanica cuantic cu teoria relativitii restrânse. De asemenea, el a utilizat printre primii teoria operatorilor, inclusiv notaia influenial bra-ket. În 1932, John von Neumann a formulat baza matematic riguroas pentru mecanica cuantic, ca teoria operatorilor.
În anii 1940, electrodinamica cuantic a fost dezvoltat de Feynman, Dyson, Schwinger, i Tomonaga. Ea a servit ca model pentru teoriile ulterioare ale câmpului cuantic.
Interpretarea multiplelor lumi a fost formulat de ctre Everett în 1956.
Cromodinamica cuantic a avut o istorie lung, de la începutul anilor 1960. Teoria aa cum o tim astzi a fost formulat de ctre Polizter, Gross i Wilzcek în 1975. Bazându-se pe munca de pionierat a lui Schwinger, Higgs, Goldstone i alii, Glashow, Weinberg i Salam au demonstrat în mod independent cum c fora nuclear slab i electrodinamica cuantic ar putea fi unite într-o singur for electroslab.
Înc de la începuturile sale, cele mai multe rezultate contra-intuitive ale mecanicii cuantice au provocat puternice dezbateri filozofice i mai multe interpretri.
Interpretarea de la Copenhaga, datorat în mare parte lui Niels Bohr, a fost interpretarea standard a mecanicii cuantice, atunci când a fost formulat pentru prima dat. În conformitate cu aceasta, natura probabilistic a prediciilor mecanicii cuantice nu poate fi explicat în termeni ai altor teorii deterministe, i nu reflect pur i simplu cunotinele noastre limitate. Mecanica cuantic ofer rezultate probabilistice deoarece universul fizic este în sine probabilistic, mai degrab decât determinist.
O mare parte a tehnologiei moderne funcioneaz în conformitate cu principiile din mecanica cuantic. Exemplele includ laserul, microscopul electronic, i imagistica prin rezonan magnetic. Cele mai multe dintre calculele efectuate în chimia computaional se bazeaz pe mecanica cuantic.

Dettagli

Generi Scienza e Tecnica » Fisica

Editore Nicolae Sfetcu

Formato Ebook con Adobe DRM

Pubblicato 24/01/2019

Lingua Rumeno

EAN-13 9786060331193

0 recensioni dei lettori  media voto 0  su  5

Scrivi una recensione per "Mecanica cuantic fenomenologic"

Mecanica cuantic fenomenologic
 

Accedi o Registrati  per aggiungere una recensione

usa questo box per dare una valutazione all'articolo: leggi le linee guida
torna su Torna in cima