Pând i seducie

Pe Nicolae Breban l-am citit, din primul an de facultate, aa cum i-am citit pe marii scriitori: de la primul la ultimul titlu. În cazul su, mai mult poate decât în al oricrui alt romancier postbelic, acest exerciiu de fidelitate este obligatoriu. Romanele sale nu sunt indiferente unul fa de altul, ci comunic, toate, între ele, alctuind un sistem omogen, în care fiecare pies este necesar i contribuie la armonia întregului. De altfel, Breban a avut înc de la primele cri ambiia operei monumentale, displcându-i fragmentarismul i proiectele care încep ambiios, dar sucomba levantin. Romanele care au aprut pân în 1990, dup care cititorii si fideli de pân atunci înc mai suspin nostalgic, în care marile sale teme sunt clar delimitate, reprezint un reper nu doar pentru literatura român a ultimei jumti de secol, ci i pentru opera ulterioara a scriitorului. Crile publicate în ultimii douzeci i ceva de ani pierd mult dac sunt citite în sine", fr a fi raportate la întregul operei brebaniene. Mai mult decât înainte, scriitorul a început s se întoarc din ce în ce mai des la propriile creaii, s le lege într-un silogism epic nu întotdeauna facil de sesizat. Cine nu proiecteaz îns personajele, cazurile contorsionate, aciunile din ultimele isprvi epice ale autorului la vechile sale realizri pierde imaginea de ansamblu, pierde poate chiar i calea de acces" ctre nucleul acestei opere majore. (Bogdan Creu).

Ai o imens tabl de ah", care se întâmpl s fie lumea, manevrat de dou sisteme aparent antagonice (dar care se îneleg foarte bine, fiindc au fost de aceeai parte a frontului în rzboi), crora li se subsumeaz unele subsisteme cu interese colaterale (cum a fost Lumea a treia sau aliana rilor nealiniate). Dincolo de milioanele de mici episoade locale sau regionale care coloreaza jocul, unde se consuma nevroze fr numr i mistificri extrem de sofisticate, dou mize profunde rmân mereu pe tabl, estompate ca relevan sau voit obscurizate, pentru a nu le vedea adversarul: planetarizarea surselor de energie i necesitatea crerii unui sistem inovator de control informaional, din care va iei, în cele din urm, lumea Internetului de azi. Adic, daca ne gândim bine, chiar cele dou domenii în care comunitii au fost pui s piard partida, intrând apoi în colaps sistemic i în insolven. Amintii-v de ce se spunea dup '89: c Ceauescu a fost mefient fa de computere. N-a fost singurul, din lumea comunista. Q.e.d. (tefan Borbely)

Dettagli