În România anului 1989, viaa de zi cu zi înseamna mai ales frica, lipsuri, uniformizare, compromisuri, umiline. Raul i urâtul sunt dominantele epocii de aur", dar nu totul este rau i urât. Chiar i în armata regimului, loc al absurdului i abrutizarii, pentru ca exista tineri, exista i visuri, dorina de a trai altfel. Revoluia va însemna o revarsare a acestui uvoi al vieii ascunse, cu toate bunele i relele pe care le antreneaza. Pe fundalul acestei perioade de framântari, protagonistul romanului se întoarce cu gândul la anii tinereii razvratite, rememorând pentru a înelege...