Adevaruri i mituri despre sanatatea mentala

Exista depresie fara lacrimi? Ne confruntam, în prezent, cu o epidemie de autism? Divorul le creeaza întotdeauna tulburari grave copiilor? Marijuana creeaza dependena? Pradatorii sexuali recidiveaza întotdeauna? Din pacate, miturile despre sanatatea mentala sunt larg raspândite i le auzim din nenumarate surse, inclusiv din media i din parerile unor oameni fara pregatire în domeniul psihologiei. Cartea de faa ne arata ca unele dintre cele mai ferm susinute credine ale noastre sunt contrazise de descoperirile cercetarilor tiinifice i ne ajuta sa ne formam opinii bazate pe fapte i nu pe ficiuni, conducând astfel atitudini i comportamente mai adecvate faa de persoanele cu boli mentale.

Hal Arkowitz a fost profesor de psihologie la Universittatea Arizona. A publicat numeroase lucrari despre depresie, anxietate, psihoterapie i interviul motivaional, fiind interesat de modul în care apare schimbarea în procesul terapeutic.

Scott Lilienfeld este profesor de psihologie la Universitatea Emory din Atlanta. A publicat peste 300 de lucrari despre tulburarile de personalitate, tulburarile disociative, diagnosticul psihiatric, pseudotiina în psihologie i practica psihologiei clinice bazata pe dovezi tiinifice.

Imaginai-va un tratament pentru depresie care are urmatoarele calitai:
Este la fel de eficient ca medicamentele antidepresive, dar sunt absente efectele secundare.
Rezultatele terapeutice dureaza mai mult decât cele ale medicamentelor antidepresive, dupa încheierea tratamentului.
Beneficiile tratamentului se generalizeaza la multe domenii ale vieii.
Cauzeaza modificari în creier cu privire la procesele asociate cu depresia.
Tipic, trebuie sa fie administrat doar o data pe saptamâna.
În general, costa la fel sau mai puin decât medicamentele.

Suna prea bine ca sa fie adevarat? De fapt, un astfel de tratament exista de decenii, dei muli oameni nu tiu de el. Se numete: psihoterapie. De ce atât de muli oameni nu cunosc aceste fapte?

Autorii

Hipnotizatorul, leganând un ceas de buzunar în faa ochilor subiectului, intoneaza încet: i se face somn... i se face somn...". Capul subiectului se prabuete brusc în faa, într-o transa profunda, asemanatoare somnului, ignorând toi stimulii din jur, cu excepia vocii blânde a hipnotizatorului. Lipsit de puterea de a rezista influenei hipnotizatorului, subiectul i se supune la fiecare comanda, inclusiv la instruciunea de a pune în act o scena suparatoare din copilarie. La trezirea" din transa, dupa o jumatate de ora, nu are nicio amintire a ceea ce s-a întâmplat. De fapt, aceasta descriere familiara, prezentata în multe filme, cuprinde o mulime de preconcepii eronate.
Autorii

Dettagli