Roman poliist sau parodie a genului? Parabola? Roman psihologic? Carnaval la Constana al lui Ion Coja este câte ceva din toate acestea, fara sa fie propriu-zis una sau alta, carte inteligenta, scrisa cu mult spirit, utilizând procedee inedite în proza noastra i demistificându-le pe cele curente. Cititorul neexperimentat poate fi înelat de formula experimentala din roman, nesesizând ironia; sau pur i simplu iritat de insolitul ei.
(...)Romanul lui Ion Coja uzeaza cum am vazut, de ambiguitate, dar într-un scop precis. Finalul, ca i restul, este extrem de clar. Sunt în Carnaval la Constana elemente din toate acele specii de roman pe care le-am enumerat la început. Fiind o crima, la mijloc, i o ancheta, putem vorbi de roman poliist. Dar tratarea e parodica. Multe secvene in de comedie sau chiar de farsa: un roman comic i carnavalesc este de asemenea posibil de întrevazut aici. (Titlul conine o indicaie.) Prin îngroare, avem i un roman naturalist-grotesc, al rudelor pisaloage, al ritualului înmormântarii etc. Sau unul absurd ionescian.
Un roman al unui roman, care are ca problema ambiguitatea real-fictiv, narator-personaj, biografie-imaginaie, viaa-scenariu, trebuie sa fie esenial o opera clara, ca o demonstraie matematica. (....)
Romanul, impecabil tehnic, este scris subtil de un om care-i cunoate bine nu doar meseria, ci i limba, rece, maliios, exact. Reprezinta o experiena foarte interesanta în proza noastra.
(fragment din cronica aparuta în România literara" la apariia romanului)