În linitea cea mai deplina sau în mijlocul evenimentelor tumultuoase, atunci când ne simim în sigurana sau în pericol, când suntem nevinovai sau imorali, suntem o mulime formata din ceilali. Iar aceasta mulime e cu sigurana o binecuvântare pentru literatura.
Elena Ferrante
În al treilea roman al Tetralogiei Napolitane, Elena i Lila, cele doua fete cu care cititorii au facut cunotina în Prietena mea geniala, au devenit femei.
Lila i-a parasit soul i confortul material, iar acum muncete în condiii foarte dure. Elena a studiat la coala Normala din Pisa i a publicat un roman de succes, care i-a deschis uile saloanelor selecte. Amândoua au refuzat sa se complaca într-o viaa plina de nefericire, ignorana i supunere, îmbraiând în schimb numeroasele oportunitai ale anilor '70. În continuare le leaga o prietenie profunda, de nezdruncinat.
Înca de la apariia romanului Prietena mea geniala, care deschide Tetralogia Napolitana, faima Elenei Ferrante a crescut enorm. Este considerata una dintre autoarele contemporane cele mai convingatoare, o stilista desavârita, cu o intuiie artistica ieita din comun, care a câtigat admiraia mai multor scriitori celebri Jhumpa Lahiri, Elizabeth Strout, Claire Messud i a unor critici importani: James Wood, John Freeman, Eugenia Williamson etc. Dar fara îndoiala, primirea cea mai calduroasa a avut-o din partea cititorilor, care au descoperit o autoare care vorbete într-un stil plin de frumusee i fora despre sentimentul de apartenena la un loc, despre relaiile umane, dragoste, familie i prietenie.
Elena Ferrante este pseudonimul unei romanciere italiene. A publicat ase cari, printre care L'amore molesto (dupa care Mario Martone a facut un film omonim) i Zilele regasirii mele, descrisa ca ravaitoare" de New York Times i ecranizata de Roberto Faenza.
La Pandora M au aparut primele doua romane ale Tetralogiei Napolitane: Prietena mea geniala i Povestea noului nume.
Toata lumea ar trebui sa citeasca orice poarta semnatura Elenei Ferrante. The Boston Globe
Personajele feminine ale Elenei Ferrante sunt autentice opere de arta. El País