De ce (nu) suntem fericii?

Fericirea este un concept fuzzy. Ea poate fi definita în termeni de a trai o viaa buna sau de a înflori, mai degraba decât de a experimenta o emoie. Fericirea în acest sens a fost folosita pentru a traduce eudaimonia greaca i este înca folosita în etica virtuii. A existat o tranziie în timp, de la accent pe fericirea virtuii la virtutea fericirii. În psihologie, fericirea este o stare mentala sau emoionala a bunastarii, care poate fi definita, printre altele, de emoii pozitive sau placute, variind de la mulumire pâna la bucuria intensa. În Vedele hinduse, nanda semnifica fericirea venica, cea care însoete sfâritul ciclului de renatere. Pentru grecii antici, ataraxia este o stare lucida de echilibru robust, caracterizata de elibertatea continua de teama primejdiei i îngrijorare.
Filosofii considera ca fericirea poate fi îneleasa ca fiind scopul moral al vieii sau ca aspect al hazardului, explicând fericirea fie ca o stare de spirit, fie ca o viaa înfloritoare pentru persoana careia i se aplica.
Conceptul de fericire este un concept atât de vag încât, în ciuda dorinei fiecarui om de a fi fericit, nimeni nu poate spune niciodata în termeni precii i coerent ce vrea i dorete cu adevarat. Motivul este ca elementele care fac parte din conceptul de fericire sunt în totalitate empirice, adica trebuie împrumutate din experiena, i ca în acelai timp, pentru ideea fericirii, un întreg absolut, este necesar un maxim de bunastare în starea actuala i cea viitoare. Ori, este imposibil ca o persoana finita sa fie atât de perspicace i, în acelai timp, atât de puternica încât sa se presupuna ca poate crea un concept cert despre ceea ce îi dorete cu adevarat. Bogaie? ... Cunoatere? ... Viaa lunga? .. Sanatate? Prin urmare, nu exista, în acest sens, un imperativ care sa ne impuna în sensul strict al cuvântului ce sa facem pentru a fi fericii, deoarece fericirea este un ideal nu al raiunii, ci al imaginaiei." (Emmanuel Kant, Critica facultaii de judecata)

CUPRINS:

Fericirea
- Definiie
- Legatura cu sanatatea fizica
- Filozofie
- Religie
- - Religiile orientale
- - - Budism
- - - Hinduism
- - - Confucianismul
- - Religiile abrahamice
- - - Iudaismul
- - - Catolicismul roman
- - - Islam
- Psihologie
- - Ierarhia nevoilor a lui Maslow
- - Teoria autodeterminarii
- - Psihologie pozitiva
- - Masurarea fericirii
- Viziunea economica i politica
nanda
- Diferite sensuri de fericire în filosofia hindusa
- - Swami Vivekananda
- - Sri Aurobindo
- - Advaita vedanta
- - Dvaita vedanta
- - Vishishtadvaita vedanta
- - Sri Ramana Maharshi
- Modalitai de realizare a nandei
Ataraxia
- Epicureismul
- Pironism
- Stoicism
Indici ai fericirii: Fericirea Naionala Bruta
- Definirea FNB
- Implementarea FNB în Bhutan
- Raspândirea FNB în afara Bhutan
- Critica
Filosofia fericirii
- Grecia antica
- - Platon
- - Aristotel
- - Cinism
- - Cirenaicism
- - Pironism
- - Epicureism
- - Stoicism
- Roma antica
- - coala lui Sextius
- - Augustin de Hippo
- - Boeiu
- Evul Mediu
- - Avicenna
- - Al-Ghazali
- - Maimonide
- - Thomas de Aquino
- Perioada moderna timpurie
- - Michel de Montaigne
- - Jeremy Bentham
- - Arthur Schopenhauer
- Perioada contemporana
- - Wadysaw Tatarkiewicz
- - Herbert Marcuse
- - Viktor Frankl
- - Robert Nozick
- Scientismul
- Studiul fericirii
- - Sonja Lyubomirsky
Teoria (etica) virtuii
- Concepte cheie
- Istoria virtuii
- - Turnura aretaica" contemporana
Consecinialism
- Filosofii
- - Consecinialismul de stat
- - Utilitarism
- - Egoism

Dettagli