Divina Comedie (în italiana: Divina Commedia), cea mai celebra opera a lui Dante Alighieri, este totodata una dintre cele mai importante capodopere ale literaturii universale. Divina Comedie descrie coborîrea lui Dante în Infern, trecerea prin Purgatoriu i ascensiunea în Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu Divinitatea. Dei continua modul caracteristic al literaturii i stilului medieval (inspiraie religioasa, tendina moralizatoare, limbaj bazat pe percepia vizuala i imediata a faptelor), poemul lui Dante tinde catre o reprezentare ampla i dramatica a realitaii, departe de spiritualitatea tipica a epocii sale. Scrisa în dialect toscan, opera a exercitat o influena considerabila asupra dezvoltarii limbii i literaturii italiene. Iniial, Dante i-a intitulat poemul Commedia, în sensul ca, dupa un început dramatic, opera are un final fericit (cum explica autorul însui într-o scrisoare adresata lui Cangrande della Scala). Atributul de divina" i-a fost acordat de Giovanni Boccaccio în biografia sa Trattatello in laude di Dante", ca un omagiu datorat extraordinarei ei frumusei artistice, i apare pentru prima data într-o tiparitura din 1555 a editorului veneian Ludovico Dolce.