Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut)

N-am cautat nici sa mitizez nite figuri deja legendare (în anumite cazuri), nici sa le supun unei brutale demitizari (de tip senzaionalist). Am preferat sa amestec tonul memorialistic i expozitiv cu prezentarea realista, confirmabila din alte surse. Pe unii dintre marii oameni cuprini în antologia mea i-am cunoscut îndeaproape, locuind chiar în intimitatea lor sufleteasca, pe muli alii i-am întâlnit o zi sau doar o ora, fara sa le pot scotoci sertarele secrete. E o diferena inevitabila între relaiile de prietenie i conlucrare îndelungata i contactele «oficiale», pe fondul carora orice demnitar îi pune masca prestabilita i recurge la propriul stoc de anecdote sau la atitudini modelate prin rutina. Evident, orice mare om e înainte de toate (i la urma urmei) o simpla fiina umana, cu defectele, limitele, viciile i iluziile sale cu tot. Nu mi-au ieit nicicând din memorie spusele lui Montaigne, care observa atât de judicios ca sur le plus haut trône du monde on n'est jamais assis que sur son cul (Essais III, 13). Ca sa salvezi ideea de «mare om», eti nevoit sa citeti harta unei personalitai în pofida accidentelor de relief constatate cu ochiul liber. Dincolo de «steaua» care i-a calauzit drumul, iei din mulime nu prin viciile comune pe care le împari cu restul muritorilor, cât prin acele virtui care te deosebesc de el. Un om nu capata grandoare întrucât i-a învins toate patimile (situaie în care parasete galeria eroilor i se înscrie în aceea a sfinilor), ci pentru ca a reuit sa le contrapuna însuiri i realizari notabile, capabile sa influeneze favorabil mediul sau social, naiunea sau (mult mai rar) destinul însui al umanitaii." (Teodor Baconschi)

Dettagli