Might-Have-Been

Lucrarea de faa reprezinta o încercare de a sintetiza o parte din lucrarile scrise despre Mihail Sebastian i despre antisemitism în general. Scriind despre intelectualul român evreu în perioada interbelica între respingere i integrare, mi-am luat sarcina de face trei lucruri. În primul rând am vrut sa prezint o relatare coerenta despre felul în care a fost posibil ca o elita intelectuala româneasca sa creeze un haos antisemit, aderând la legionarism i treptat înverzindu-se". Pornind de la situaia evreilor în România interbelica, am prezentat caracteristicile antisemitismului românesc i formele acestuia. Primul capitol, Climatul intelectual interbelic. Problema antisemitismului românesc trateaza despre statutul minoritaii evreieti în România interbelica, despre cauzele i formele antisemitismului românesc între cele doua razboaie mondiale i se finalizeaza cu un studiu comparativ despre antisemitismul în Estul i Vestul Europei. În capitolul urmator, Intelectual român Intelectual român evreu. Percepii, disocieri, asumari de condiie am încercat sa descriu climatul cultural al perioadei, caracteristici i modele ale elitei intelectuale româneti. Tot în acest capitol am facut o caracterizare a inteligheniei" româno-evreieti, încercând sa individualizez figuri mai cunoscute ale perioadei i sa dau un verdict, daca aceasta intelectualitate româno-evreiasca s-a izolat sau s-a integrat în masa intelectuala vecina, majoritara. Ultimul capitol este un studiu de caz dedicat personalitaii lui Mihail Sebastian ce urmarete sa descifreze cum i-a trait Sebastian evreitatea comparativ cu ali intelectuali evrei contemporani, daca în cazul lui a fost o asimilare totala sau pariala i am accentuat foarte mult pe relaia lui cu Nae Ionescu, Mircea Eliade i Camil Petrescu, dezamagirile pe care i le-au produs acetia ca prieteni. Pentru a redacta acest capitol am folosit la maxim Jurnalul, De doua mii de ani, Cum am devenit huligan i publicistica lui Sebastian, dar i lucrari actuale, articole despre reaciile pe care le-a stârnit publicarea Jurnalului în 1997. Sebastian a fost un asimilat i un convertit, prototipul evreului român sau al românului de etnie evreiasca, al evreului care s-a simit solidar cu destinul poporului în care s-a nascut. De aceea nu trebuie uitat efectul Sebastian, obiect de studiu psihosocial i cultural. Prin inventivitate i neastâmpar modernist, Sebastian alaturi de ali autori evrei din perioada interbelica a dat literaturii române o ansa sa devina i europeana. Versul care rezuma toata viaa lui Sebastian aparine lui Dante Gabriel Rosetti: "Look in my face: my name is might- have- been.", iar Sebastian îl citeaza de trei ori în Jurnalul sau care ar putea fi (might be) o revana a scriitorului asupra Timpului. Sebastian nu trebuie uitat nici ca evreu, nici ca român. Stea fara nume i fara noroc, trebuie sa ramâna stea. Scriitor român sau evreu, Sebastian trebuie amintit între scriitori. Nimeni nu ne va face sa-i cunoatem secretele pentru totdeauna ferecate pentru ca, aa cum spunea i Sebastian, un scriitor care moare este o lume care se închide". Optimismului lui Sebastian care-i încheie un eseu din 1934 astfel: încredinez aceste foi unui tânar care le va primi cu buna cerdina i le va citi aa cum ar sta de vorba cu el însui. Nu-l cunosc pe acest tânar i nu tiu unde este, dar sunt convins ca este", îi confirm ca visul sau s-a împlinit. Carile lui sunt citite astazi nu numai de un tânar ci de mai muli, pentru ca au venit acele zile pe care el dorea sa le traiasca: va veni o zi în care se va putea vorbi deschis despre aceste negre zile? Sunt convins, sunt absolut convins. A vrea sa mai fiu atunci de faa" (11 oct. 1936).

Dettagli