Recviem pentru nuca verde

FLUX PERMANENT

Scene i secvene curaate de resorturile sugestiilor automate sunt eroii poeticii Ioanei Geacar. pe scaunul de la cinema lasa dinadins trandafirul/ lumina se va stinge/ i doar licaririle dinspre ecran sau dinspre ua deschisa/ îi vor mângâia genunchii" (Cinema") astfel de imagini ale singurataii aflate în permanenta relaie cu tot ceea ce este în jur lumineaza noul volum al Ioanei Geacar. Pâna i titlul carii sale de la Casa de Pariuri Literare funcioneaza dupa aceeai dinaminca a izolarii în mijlocul lucrurilor.

Singuratatea unui titlu

«Recviem pentru nuca verde» e un titlu de poem care ma bântuie de câteva zile i uite unde a rasarit! Am pus si eu un nuc lânga bloc, câiva arari, plopi, tei, dar nu s-a prins decât un mar care s-a dovedit a fi dud în cele din urma. Toate vrabiile din cartier ma iubesc." scria Ioana Geacar în urma cu 5 ani pe un site literar. Între timp, titlul acela pare sa fi preluat controlul asupra unui întreg volum de poezii. Un volum în care nu este niciun poem care sa fie explicit recviem i nici de nuci nu vine vorba decât în interiorul cuvântului siNUCIdere" sau când sinucigaul alege din librarie câteva cari de pus sub picioare".

Verde

În ce privete, însa, felurile în care apare culoarea verde" în volumul de faa al Ioanei Geacar se pot scrie pagini consistente. De la fluturele care îi schimba culoarea, la zidul crescut ca un muchi" cu opiuni de tergere roii i verzi, sau la acoperiurile smaluite în acelai poem (printre ruinurile Târgovitei"), în amestecul cromatic al trupurilor dintre blocuri, sau mirosul de verde" din emoii în ghips", ochiul încolacit i rochia mamei, acelai motiv leaga stabilizeaza traseul poetic parcurs în aceasta carte care începe cu the end" i se închide cu ziua abia a-nceput", înaintea finalului ioana deseneaza raze la sfâritul caietului de poezii".

Poveste vs. prezena umana

Multe poeme din acest volum alterneaza personalul i impersonalul, articolul nehotarât i marci ale posesivitaii la distana de câteva versuri. Daca ar fi sa aleg un mecanism care sa fie responsabil pentru demersul poetic al Ioanei Geacar acesta ar fi tocmai amendarea jocului literar gratuit. Fie ca preia desfaurari nostalgice ori tablouri ale puritaii, naraiunile sunt pulverizate aici pentru a face loc unui contur uman: mi-e teama/ ca daca zâmbesc faa mi se va descompune" (humpty dumpty"). Într-un volum în care singurele cuvinte scrise cu majuscule sunt Târgovite, Breughel cel Batrân sau Hieronymus Bosch i unde nu exista nici macar o singura virgula, reperele poeziei sunt puse la încercare, iar încercarea suprema este legatura dintre elemente aparent disparate, dintre marci ale fragilitaii i ipostaze brutale, o cautare expresiva în flux permanent.

Dettagli